Taine – Costache Ioanid

Taine – Costache Ioanid

O, Tată, ce ești Tu? Cum ești? Și unde?
Din stânci în stânci, ca Moise pe Horeb,
încerc să urc prin ceața ce Te-ascunde.
Și am atâtea, Doamne, să Te-ntreb.

Ești Tu cuprins în vreme și în spațiu,
când Tu cuprinzi în Tine însuți tot?
Pot eu întinde către Tine brațul?
O iartă-mi îndrăzneala și nesățul.

O, Tată, ce eşti Tu? O conştiinţă
a unei insondabile puteri?
Trăieşti ca mine? Eşti şi Tu fiinţă
cu bucurii, cu dor, cu suferinţă?
Sau eşti mai sus de gând şi de dureri?…

…

Vreau să-nțeleg atâtea… Și nu pot …
Spre focul din pustiu privea profetul
și se simțea atâta de mărunt.
Dar când a vrut să-Ți poată ști secretul,
Tu i-ai răspuns: „EU SUNT ACEL CE SUNT”.

“Şalom Lahem! EU SUNT! Cel care vine!
EU SUNT! Cel răstignit! Cel din mormânt!
Pe Tatăl Meu Îl va cunoaşte-oricine.
Toată puterea- n cer şi pe pământ
Mi-a dat-o El. Acum luați Duh Sfânt!
Eu sunt cu voi. Și Tatăl e cu Mine!”

Taine – Costache Ioanid