skip to Main Content

Un ambasador pentru Isus Hristos

Billy Graham - biografii
Billy Graham
1918-2018

Billy Graham s-a născut la data de 7 noiembrie 1918, într-o familie religioasă, prezbiteriană reformată, la Charlotte, Carolina de Nord, SUA, cu patru zile înainte de a se încheia Primul Război Mondial. Este fiul cel mai mare dintre cei patru copii ai lui William Franklin și Morris Coffey
Graham. Părinții aveau o fermă de 70 de vaci care produceau lapte la Park Road. Numele adevărat a lui Billy Graham este William Franklin Graham, dar a fost alintat cu numele „Billy”. Acest nume i-a rămas și a fost folosit în toate scrierile și emisiunile televizate.

Se mută împreună cu familia, pe când avea 9 ani, la Charlotte, în munții Carolina de Nord, la 2 ore de mers cu mașina față de locul nașterii. Tatăl împreună cu câțiva oameni de afaceri s-au adunat împreună pentru a se ruga Domnului, ca El să facă o trezire în orașul Charlotte. Ca Dumnezeu să ridice pe cineva care să răspândească Evanghelia în întreaga lume.

Convertirea

La scurt timp, a venit în orașul în care locuia Billy, evanghelistul Mordecai Ham, să predice Evanghelia într-un cort la o întâlnire de trezire spirituală, unde a participat și el. Când s-a făcut chemarea de a merge în față, a răspuns chemării mărturisind: „am luat în serios decizia mea de a-L urma pe Dumnezeu. Am venit înaintea Lui așa cum eram, cu toate păcatele mele, cu toate greșelile mele și Domnul m-a primit și m-a schimbat”.

După ce absolvă Liceul, el scrie: „speranțele și planurile mele pentru viitor sunt să-I slujesc lui Dumnezeu și să fac voia Lui ca slujitor al Evangheliei”. Graham se înscrie la școala creștină Bob Jones College, din Cleveland, Tennessee. Profesorul Bob Jones i-a spus: „tu ai o voce care adună oamenii. Dumnezeu poate folosi o voce ca a ta”. În ciuda acestor declarații, Billy face un semestru și se transferă la Institutul Biblic din Florida în anul 1937, unde petrece trei ani și jumătate.

Chemarea în slujire

În anul 1938, pe gazonul din fața școlii, simte pentru prima dată chemarea de a predica Cuvântul lui Dumnezeu, mărturisind: „îmi aduc aminte că eram pe genunchi şi spuneam, «Dumnezeule, dacă vrei să predic, o voi face». Lacrimile curgeau pe obraz în timp ce-mi luam acest angajament de a deveni un ambasador pentru Isus Hristos”. Absolvă Institutul cu o licență în teologie. În anul 1939 acceptă să fie ordinat într-o biserică baptistă.

În toamna anului 1940, Graham pleacă la Illinois și se înscrie la Colegiul Wheaton pentru o pregătire spirituală. Aici o întâlnește pe Ruth McCue Bell, o colegă de școală din Wheaton cu care se căsătorește. Ruth a fost fiica unor misionari care a trăit împreună cu familia ei în China, până la împlinirea vârstei de 17 ani. În timp ce studiază la Colegiu, în anul 1943 Graham acceptă chemarea de a fi pastor la Biserica Baptistă Springs, Illinois formată din 35 de membri.

Un prieten din Chicago, Torrey Johnson, îi povestește despre programul său de radio, o emisiune „Cântece în noapte”, pe care din cauza unor probleme financiare trebuia să-l închidă. Graham se consultă cu biserica unde este pastor, ajungând la concluzia să preia programul de radio, având susținere financiară. La 2 ianuarie 1944 Graham lansează radioul creștin cu denumirea „Cântece în noapte”, iar pe solistul George Beverly Shea îl angajează ca director. Succesul programului de radio devine în viziunea sa, un mijloc de a răspândi Evanghelia lui Hristos la milioane de oameni din America.

În anul 1945 i se naște primul copil, Gigi.

Primele Cruciade

În anul 1947, Graham devine președintele Tineretului pentru Hristos – format din tinerii școlilor creștine din Minnesota. A fost angajat la Colegiul Biblic NV (nord-vest) din Minneapolis, Minnesota. A călătorit mult și a predicat Evanghelia în cadrul acestei organizații, timp de patru ani de zile, între 1948 și 1952. Tot în anul 1947, are loc prima cruciadă evanghelică a lui Billy Graham, între 13-21 septembrie, la Michigan, în Civic Auditorium, participând circa 6000 de persoane.

Noi, românii, suntem obișnuiți cu evanghelizările lui Billy Graham, pentru că a fost și în România. Aceste evanghelizări au primit denumirea de „cruciadă”, de la vestitele războaie de eliberare a Ierusalimului de sub dominația musulmană. După atacurile din 11 septembrie 2001, a renunțat la această denumire de „cruciadă”, dându-i o nouă denumire „misiune”.

În 1948 Graham s-a confruntat cu o criză spirituală datorită teologiei liberale la o conferință pentru studenți din munții San Bernardio, California. Nu a putut răspunde întrebărilor legate de veridicitatea Bibliei. A plecat spre pădure și se ruga: „Doamne, ce să fac? Care să fie direcția vieții mele?” A pus Biblia pe un buștean și s-a rugat: „Oh, Doamne! Eu nu pot demonstra anumite lucruri. Nu pot răspunde la unele întrebări pe care Chuck le ridică şi pe care alţi oameni le ridică, dar accept prin credinţă că această carte este Cuvântul lui Dumnezeu”. S-a încrezut puternic în Biblie, Cuvântul inspirat de Dumnezeu și a ieșit biruitor.

Se naște al doilea copil, Anne, în 1948.

În anul 1949 a ținut o cruciadă evanghelică la Los Angeles într-un cort timp de 8 săptămâni, acaparând atenția întregii națiuni americane. A început să predice Evanghelia într-un cort, instalat într-o parcare, iar evenimentul a fost mediat în revistele naționale. Revista Newsweek l-a numit „Cel mai mare evanghelist din istoria Americii” (1 mai, 1950).

Vestește Evanghelia și președinților

La vârsta de 31 de ani, pe 14 iulie 1950, Graham a avut prima întâlnire de jumătate de oră la Casa Albă cu președintele americii Harry Truman (al 33-lea președinte al Americii). Fiul fermierului de vaci ajunge să fie cunoscut în întreaga Americă și să fie numit „pastorul președinților”.

În 1950 se naște a treia fată, Ruth. De asemenea, în acest an a fondat Asociația Evanghelică Billy Graham (prescurtat BGEA), o organizație nonprofit cu sediul în Minneapolis, Minnesota. Organizația BGEA a început să difuzeze predicile sale prin radio, odată pe săptămână având o emisiune numită „Ora de decizie”. Mai târziu, în iunie 1951 și-a lansat și un program de televiziune cu același nume.

Dumnezeu i-a binecuvântat pe soții Graham cu cinci copii: trei fete, Gigi(n. 1945), Anne (n. 1948), Ruth (n. 1950) și doi băieți, Franklin (n. 1952) și Ned (n. 1958).

În anul 1953 publică prima sa carte „Pacea cu Dumnezeu”. Cartea cuprinde trei secțiuni: problema (evaluarea situației), soluția (la problemele păcatului) și consecințele (a credinței creștine și a puterii spirituale).

Organizează evanghelizări

La 22 mai 1954 a predicat pe stadionul Wembley din Londra, seară de seară, timp de șase săptămâni. Predica Evanghelia și invita oamenii să vină în față pe fond muzical. La fiecare evanghelizare cântarea preferată a lui Billy era: „Așa cum sunt la Tine vin, Putere n-am Tu fii sprijin…”. Solistul George Beverly Shea era de nelipsit la fiecare cruciadă, cântând înaintea mesajului.

Billy Graham nu-și alegea niciodată unde să fie organizate evanghelizările. Primea foarte multe scrisori (invitații) de la biserici, iar echipa lui de slujire se organiza cu aproape doi ani de zile înainte. Alegeau orașul, locul de desfășurare și adunau fondurile necesare organizării acelui eveniment. Echipa de slujire cum o numea el, lucra cu mii de voluntari, formau coruri, pregăteau consilieri care să ajute persoanele care îl primeau pe Domnul Isus ca Mântuitor să se înroleze în biserica locală.

În 1955 l-a invitat pe Martin Luther King Jn. la New York și au predicat seară de seară timp de 16 săptămâni. Se spune că 2,3 milioane de oameni au venit să-i asculte.

În 1956, a fondat revista Christianity Today împreună cu colegul și prietenul său Carl Henry, o publicație evanghelică de prestigiu în presa americană. A avut numeroase emisiuni la radio, televiziune și a scris multe articole în ziarele americane.

În mai 1957, Graham s-a întâlnit cu președintele Americii de atunci, Dwight Eisenhower, la Washington, la Casa Albă în legătură cu cruciada din New York. În luna iulie a aceluiași an, a predicat pe stadionul Yankee unde au participat 100000 de oameni.

Predică în orașul natal și în afara țării

În 1958, timp de cinci săptămâni, Billy Graham se concentrează la o campanie de evanghelizare în orașul său natal Charlotte, Carolina de Nord în sala Colosseum. În prima jumătate a anului 1959, 15 februarie – 31 mai, împreună cu trei evangheliști, Leighton Ford, Grady Wilson și Joseph Blinco, Graham organizează cruciade în Australia și Noua Zeelandă.

Organizația BGEA a fost implicată prin transmiterea mesajelor pe calea televiziunii. Se estima la vremea respectivă că jumătate din populația Australiei l-a văzut pe Billy Graham predicând. În 1960, a vizitat Israelul predicând în Grădina Mormântului mesajul învierii. În același an vizitează Africa, predicând Evanghelia mai apoi și în Elveția și Germania de Vest.

În 7 iulie 1967 pentru prima dată predică într-o țară din blocul comunist, Iugoslavia. Billy Graham predică pe o ploaie torențială pe stadionul din Zagreb. Cea mai mare mulțime de oameni care au participat la cruciadele de evanghelizare a fost la Seul, Coreea de Sud, în anul 1973, unde pe o pistă de aeroport Yoido Plazza, în ultima seară circa 1,1 milioane de oameni au ascultat mesajul. În total, au ascultat 3 milioane de oameni. Echipa de slujire pe care o avea, se folosea întotdeauna de statisticile folosite în ziarele locale cu privire la numărul de oameni care se întorceau la Dumnezeu și câți ascultau Cuvântul.

În perioada 10-14 mai 1982 este pentru prima dată în URSS, la Moscova, președinte al țări era Leonid Brejnev. Tot în acest an, predică în Cehoslovacia comunistă. A organizat conferințe la Amsterdam în anii 1983, 1986 și 2000 în vederea pregătirii de evangheliști care să facă lucrarea de evanghelizare personală.

Billy Graham în România

În anul 1985, în intervalul 7-17 septembrie, Billy Graham a vizitat România. A predicat Evanghelia în diferite biserici din 7 orașe ale țării. Prima destinație a fost Suceava, unde a vizitat Cetatea de Scaun a Sucevei. Apoi mănăstirile Sucevița și Putna construite de Ștefan cel Mare. A apreciat picturile pe sticlă și
fațadele acoperite cu picturi vii colorate, reprezentând evenimente din Biblie. Pastorul Iosif Țon, aflând de evanghelizarea lui Billy Graham în România, a transmis la Europa Liberă itinerariul vizitei la buletinul de știri. Astfel a avut parte România de participare numeroasă la auzirea Evangheliei mărturisită de Billy Graham.

Prima dată la 8 septembrie 1985, a predicat în curtea mănăstirii din Vorona, județul Botoșani, în prezența a 30000 de oameni. Apoi la Cluj-Napoca a predicat în Catedrala Romano-Catolică, Sfântul Mihail. Mesajul a fost tradus în limba maghiară și română, dar oamenii care s-au adunat afară nu au putut asculta mesajul evanghelistului.

După aceea a plecat la Oradea la Biserica Baptistă nr.2 (actualmente Emanuel) unde localul a fost arhiplin și curtea bisericii de asemenea o mulțime de persoane (circa 30000) care au auzit mesajul evanghelistului Billy Graham. Apoi la Arad, la biserica Baptistă Speranța unde au participat în jur de 50000 de oameni. Biserica, curtea, străzile din jurul bisericii și chiar pe blocurile din apropiere, erau oameni doritori să asculte mesajul lui Dumnezeu. Doar Oradea și Arad au avut parte de transmisia mesajului pentru oamenii din afara localului bisericii.

O oază de har

La Timișoara a predicat în Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, unde s-au adunat mulțimi de oameni în fața catedralei pentru a asculta mesajul, dar nu au reușit cei care au fost afară deoarece li s-a tăiat transmisia. Credincioșii de afară s-au unit într-un cor și au început să cânte cântări creștine spre slava Domnului. Îmi amintesc de cântarea „Sfârșitul veacului trăim”, a fost prima scânteie de libertate a timișorenilor să poată cânta în centrul Timișoarei.

Radioul și televiziunea românească nu spuneau nimic despre evanghelizarea lui Billy Graham. Doar vocea pastorului Iosif Țon de la Europa Liberă s-a făcut auzită despre acest eveniment. Apoi a urmat Sibiu, la Catedrala Ortodoxă, unde predică din Luca 19:10. Într-o Catedrală plină la maxim, Billy predică despre Isus care a venit să mântuiască. Ultimul oraș pe care îl vizitează este București. Aici predică la Biserica Penticostală Filadelfia, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” și Templu Coral Evreiesc.

Într-o Românie îndoctrinată jumătate de secol de ateism, prezența Evanghelistului Billy Graham în țara noastră a fost o adevărată oază de har ceresc, încă o dovadă că Dumnezeu ne iubește cu adevărat.

La 15 octombrie 1989, Billy Graham primește o stea incripționată pe trotuarul de la Hollywood (Walk of Fame).

Neobosit și de neoprit

În anul 1993, la vârsta de 74 de ani predică Evanghelia în Germania, Pro Crist 93, unde Cuvântul lui Dumnezeu este transmis prin 1400 de televiziuni în 55 de țări. Predica a fost rostită în limba engleză și tradusă în 44 de limbi. Și România a avut parte de această transmisie a predicii despre pocăință; recomandând patru pași: rugați-vă zilnic, citiți Biblia zilnic, spuneți altora și slujește în Biserica ta.

În anul 1995, în duminica Paștelui a fost invitat să predice la Capela privată a reginei Elisabeta a II-a a Angliei. În 2001 a primit titlu de cavaler.

În 1996, Billy și soția sa Ruth au primit medalia de aur a Congresului american, cel mai înalt premiu care se poate oferi unui cetățean aflat în SUA.

La ultima sa evanghelizare în aer liber, cea din New York din anul 2005, timp de trei zile, au fost implicate 1400 de biserici locale din oraş, din toate confesiunile. În acest an și după acest eveniment se retrage din activitatea publică din motive de sănătate.

În anul 2007, soția lui, Ruth moare şi este înmormântată în Grădina Bibliotecii Billy Graham.

La 25 aprilie 2010, fostul președinte Barack Obama l-a vizitat pe pastorul Graham la domiciliul său din Montreat, Carolina de Nord, un semn de respect. În timp ce Obama era președintele Americii, Billy Graham i-a cerut personal să nu permită căsătoriile de același sex, dar nu a fost ascultat. A fost publicată în 2015 ultima sa carte, „Unde sunt?”. A scris 31 de cărți, fiind activ în calitate de autor, iar majoritatea sunt traduse în mai multe limbi.

Sfârșitul marelui evanghelist

La 21 februarie 2018, se stinge din viață evanghelistul Billy Graham. Trupul neînsuflețit a fost depus pentru două zile la Casa Albă în Capitoliu, Washington. Președintele Americii, de la acea oră, Donald Trump, a afirmat pe Twitter: „Marele Billy Graham este mort. Nu a fost nimeni ca el! El va fi regretat de creștini și de toate religiile. Un om foarte special”. Fostul președinte Barack Obama a declarat despre Graham că „acesta a fost un ghid pentru milioane de americani”.

Înmormântarea a avut loc într-un cort mare alb, numit „catedrala de pânză”. Trupul neînsuflețit a fost pus alături de soția lui în Grădina Bibliotecii din Montreat, Carolina de Nord.

O viață dedicată slujirii

În concluzie, Billy Graham a fost folosit de Dumnezeu într-un mod deosebit, în special pentru evanghelizarea lumii. A călătorit foarte mult pentru a răspândi Evanghelia spunând: „treaba mea este să proclam mesajul, însă este treaba Duhului Sfânt să facă lucrarea”. Billy Graham a fost vocea lui Dumnezeu în ultimul secol. Unde predica Evanghelia lui Hristos, viețile oamenilor se schimbau, iar moralitatea creștină creștea. A atins de asemenea milioane de oameni prin radio, televiziune, video, film, internet și 31 de cărți scrise.

Billy Graham, a fost un erou al credinței, chemat de Dumnezeu și înzestrat cu un curaj și o putere supranaturală să se împotrivească necredinței și să poarte torța adevărului timp de 80 de ani de slujire în întreaga lume. Se estimează că, aproximativ două milioane de oameni au fost conduși să-L cunoască pe Hristos în urma predicilor sale.

Acest slujitor a avut o mărturie extrem de motivatoare, un impact inegalabil, dar şi o dorință sfântă, ca fiecare din noi să facem lucrarea Împărăției cu toată credincioșia, şi chiar cu acest deziderat şi tu poți fi un glas al marelui Stăpân.

Date biografice preluate de pe www.apavietii.at


Nota noastră

Deși găsim că datele și cifrele întâlnite în această biografie (care este foarte probabil să fie reale) sunt de-a dreptul impresionante, totuși, Billy Graham a spus că ar fi fericit dacă 5% dintre oamenii care au luat o decizie de a-L urma pe Domnul, la cruciadele sale, sunt cu adevărat mântuiți. Aceasta ne provoacă să trecem dincolo de cifre și să reflectăm mai adânc la metodele de evanghelizare pe care le folosim și la imperioasa nevoie ca evanghelizarea să fie însoțită de o autentică putere a Duhului Sfânt prin proclamarea unei Evanghelii curate și complete. Cu toate acestea, mulțumiri fie aduse Domnului pentru fiecare suflet adus la Sine prin slujirea sa!

 

Back To Top