Cartea NEEMIA
Exilul babilonian a semnat actul de deces al limbii ebraice vechi. Poporul născut în robie şi-a însuşit limba cu caractere aramaice. De aici s-au tras o seamă de dificultăţi legate de educaţia religioasă. Cu unele dintre ele ne vom întâlni în cartea Neemia.
Titlul
Cartea poartă numele personajului ei principal. Neemia a fost unul dintre evreii rămaşi în „diaspora” (răspândire) atunci când împăratul Cir a dat evreilor decretul de întoarcere în ţara promisă. El a ocupat funcţia de paharnic al împăratului Artarxerxes, o poziţie de onoare şi de mare influenţă asupra deciziilor imperiale. Acest Artaxerxes a avut-o ca mamă vitregă pe Estera, prinţesa iudeică care trăia fără îndoială în perioada de timp acoperită de această carte. Probabil că influenţa ei l-a ajutat pe Neemia să ocupe această funcţie înaltă în ierarhia de la curtea împărătească.
Autorul
Fără nici o îndoială că părţile scrise la persoana a-I-a sînt scrise de Neemia însuşi. (De la Neem 1 la Neem 7 şi de la Neem 12.27 la Neem 13.31 care marchează sfârşitul cărţii). Restul poate fi uşor contribuţia cărturarului Ezra, aşa cum am arătat deja în introducerea făcută la cartea care-i poartă numele.
Data scrierii
Cu aproximaţie, anul 430 Î.H. Prima venire a lui Neemia la Ierusalim „în luna Nisan, anul al douăzecelea al împăratului Artaxerxe”, a fost stabilită de Societatea Astronomică Britanică ca 14 Martie 445 Î.H. A doua venire a lui Neemia la Ierusalim a avut loc în „al treizeci şi doilea an al împăratului Artaxerxe”, ceea ce înseamnă anul 432 Î.H.
Contextul istoric
Aşa cum am arătat, Neemia a sosit pentru prima dată la Ierusalim în anul 445 Î.H. „Rămăşiţa” iudeilor întorşi din robie se afla deja în ţară de aproximativ 90 de ani. Zorobabel şi generaţia lui muriseră între timp. În locul lor trăia acum o altă generaţie. În cei 90 de ani de vieţuire în Israel, evreii reconstruiseră Templul, e drept cu dimensiuni mult mai mici şi mai modeste decât fosta construcţie ridicată de Solomon. Întreaga lucrare durase numai patru ani, patru luni şi zece zile (Hag 1.15 şi Ezra 6.15). După alţi 60 de ani venise în Ierusalim şi Ezra însoţit de 2.000-3.000 de oameni (Ezra 8.1-14). Condiţiile morale şi spirituale în care trăiau evreii erau de plâns . Mai marii poporului, preoţii, leviţii şi mulţi din popor contractaseră căsătorii mixte cu femeile din neamurile idolatre din jur. Chiar dacă nu a produs o întoarcere totală spre idolatrie, această condiţie încuraja practicarea ei pe teritoriul Israelului. Mai mult, stricarea purităţii neamului punea în pericol însăşi existenţa lui distinctă în istorie. Nu este de mirare că Ezra s-a umplut de consternare şi de mânie (Ezra 9.3-15).
Acum, după alţi 12 ani, se întoarce la Ierusalim Neemia. Situaţia găsiră de el nu este mai puţin tragică. Zidurile ceraţii erau încă în ruină, iar poporul era fără viziune şi fără vlagă, departe de strălucirea care ar fi trebuit să-i încununeze destinul mesianic.
Conţinutul cărţii
Obiectivul vizitei lui Neemia a fost rezidirea zidurilor Ierusalimului. Am văzut cum cartea lui Ezra a fost împărţită în două secţiuni majore: refacerea Templului şi refacerea vieţii de închinăciune, Acum cartea lui Neemia se împarte similar în: refacerea zidurilor cetăţii (Neem 1-4) şi restaurarea poporului în ascultare şi împlinire a Legii (Neem 7-13). Cărturarul Ezra este ajutorul lui Neemia în lucrarea de citire şi explicare a Legii către popor (Neem 8.1-18).
Mesajul cărţii
Neemia este un exemplu de dedicaţie şi dăruire. El a fost gata să lase prestigiul şi confortul de la curtea împăratului Artaxerxe pentru a participa la reconstrucţia materială şi la restaurarea religioasă a poporului său. Neemia a realizat o lucrare monumentala într-un interval record de timp. Acest om a fost un geniu al administraţiei şi organizării. Un studiu al metodelor folosite de el este un izvor de inspiraţie pentru conducătorii din toate timpurile. El a fost un om al rugăciunii, al credinţei, al curajului şi al acţiunii. Comentând viaţa lui Neemia am putea spune: „Doamne, fă-ne spirituali în întregime, dar lasă-ne plini de naturaleţe şi mai ales de spirit practic!”.
SCHIŢA CĂRŢII
I. RECONSTRUIREA ZIDULUI Neem 1 – 6
a. Situaţia Ierusalimului, Neem 1.1-3
b. Reacţia lui Neemia, Neem 1.4
c. Rugăciunea lui Neemia, Neem 1.5-11
d. Plecarea ta Ierusalim, Neem 2.1-10
e. Îmbărbătarea poporului, Neem 2.11-20
f. Repartizarea sectoarelor, Neem 3.1-32
g. Rezistenţa în faţa atacurilor
Atacul batjocorei, Neem 4.1-6
Atacul prin forţă, Neem 4.7-23
Atacul nedreptăţii, Neem 5.1-19
Atacul compromisului, Neem 6.1-4
Atacul înşelăciunii, Neem 6.10-14
h. Terminarea lucrării, Neem 6.15-7.4
II. REFORMA RELIGIOASĂ Neem 7 – 13
a. Reînregistrarea poporului, Neem 7.5-73
b. Recitirea Legii, Neem 8.1-8
c. Răspunsul poporului, Neem 8.9-18
d. Pocăinţa poporului, Neem 9.1-38
e. Refacerea legământului, Neem 10.1-39
f. Repopularea oraşelor, Neem 11.1-12.26
g. Rededicarea zidurilor, Neem 12.27-47
h. Reforme religioase
în relaţiile cu ne-evreii, Neem 13.1-3
în relaţiile cu preoţimea, Neem 13.4-14
în relaţia cu Sabatul, Neem 13.15-22
în relaţiile de căsătorie, Neem 13.23-31