Cartea MALEAHI
Cartea lui Maleahi este ultima carte a Vechiului Testament. Maleahi este ultimul glas care răsună în Israel înainte ca vocea profeţilor să amuţească pentru câteva sute de ani.
Titlul
Cartea poartă numele autorului ei. „Maleahi” este un derivat de la „Mal-ac-Iah” care se poate traduce prin „Mesagerul lui Iehova”.
Autorul
Profetul Maleahi a fost ridicat de Dumnezeu în Israel la puţin timp după activitatea desfăşurată în Ierusalim de Neemia. Personalitatea şi familia profetului sunt complet necunoscute. Aşa cum îl arată şi numele, profetul este important numai pentru mesajul pe care-l poartă, nu şi prin sine însuşi.
Data scrierii
Cu siguranţă că ne aflăm după revenirea evreilor în Ierusalimul lui Iuda, la suficient timp după activitatea lui Neemia pentru ca poporul să o fi luat iarăşi pe căi greşite. Zelul preoţilor şi al poporului se stinsese. Activitatea religioasă căzuse iarăşi pradă formalismului (Mal 3.14) şi acesta incomplet şi neconform Legii (Mal 1.14). Ultima dată cunoscută despre activitatea lui Neemia în Ierusalim a fost anul 430 Î.H. aşa că trebuie să plasăm misiunea lui Maleahi la puţin timp după această dată, probabil între anii 420-397 Î.H.
Contextul istoric
Data la care Dumnezeu l-a ridicat pe Maleahi în Israel este legată direct de profeţia rostită de Daniel asupra Ierusalimului. Dacă vă aduceţi aminte, profetului i se spusese că asupra Ierusalimului vor trece până la vremea sfârşitului 70 de săptămâni de ani (Dan 9.24). Exprimarea lui a părut puţin neclară şi inutil complicată prin felul în care a făcut el enumerarea acestor săptămâni: „Vor trece şapte săptămâni; apoi … şasezeci şi două de săptămâni” (Dan 9.25). Ce a fost aşa de important după primele şapte săptămâni pentru ca proorocul să marcheze acea „bornă” din scurgerea vremii? Este greu să găsim un alt răspuns mai bun decât faptul că la „şapte săptămâni” de ani în Israel a încetat activitatea profetică. Mesajul rostit de Maleahi a fost evenimentul care a marcat scurgerea primelor şapte săptămâni de ani din calendarul profetic hotărât de Dumnezeu asupra Israelului.
Problemele din vremea lui Maleahi seamănă foarte mult cu cele întâlnite de Neemia în activitatea lui: o preoţie coruptă (Mal 1.6;Neem 13.1-9), neglijarea dărniciei către casa Domnului (Mal 3:7;Neem 13.10-13) şi căsătorii încheiate cu femei din afara Israelului (Mal 2.10-16;Neem 13.23-28).
Conţinutul scrierii
Scrisă în forma clară a unui dialog între Dumnezeu şi evrei, cartea lui Maleahi este un „apel” insistent la pocăinţă şi la întoarcerea la Dumnezeu. Profeţia se împarte simetric în două părţi: în primele două capitole apelul la pocăinţă este motivat de starea prezentă a poporului, iar în ultimele două capitole chemarea la pocăinţă este motivată de venirea „zilei Domnului”.
Cuvinte cheie şi teme caracteristice
Întreagă cartea este un manifest împotriva îndepărtării de Dumnezeu. Textul ei poate fi folosit foarte bine pentru a-i trezi pe cei care s-au „răcit” în sentimentele lor faţă de Domnul. Punctul culminant al profeţiei este Mal 3.1,2: „lată voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-l, căutaţi: Solul legământului pe care-L doriţi; … Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămânea în picioare când Se va arăta El?”
Maleahi întinde mâna peste aproximativ patru sute de ani şi leagă Vechiul Testament de Noul Testament prin vestirea lucrărilor lui Ioan Botezătorul şi ale Domnului Isus.
Numirea de „mesager al lui Iehova” i s-a potrivit de minune lui Maleahi, dar tot la fel de bine prin „sol al Domnului” poate fi subînţeles Ioan Botezătorul şi chiar Domnul Isus.
Cuvînt de încheiere
Se cuvine să subliniem câteva lucruri care-l fac pe Maleahi: omul care închide canonul Vechiului Testament:
1. Cartea lui se încheie cu un cuvânt semnificativ pentru starea în care a ajuns poporul sub administraţia Legii Mozaice: „blestem” (Mal 4.6). Neascultarea evreilor a atras asupra lor dezlănţuirea pedepsei. Trebuia ca cineva să vină şi să înlăture acest blestem care apăsa greu asupra poporului.
2. Profeţia lui Maleahi conţine anunţarea venirii Domnului Isus (Mal 3.1-3). El este Cel ce „s-a făcut blestem pentru noi” lăsându-se să fie atârnat în locul nostru pe lemnul Crucii.
3. Maleahi publică un avertisment pentru toţi cei ce aşteaptă ziua Domnului. Există pericolul aşteptării Domnului într-o atitudine greşită. Scepticismul, indiferenţa şi formalismul sunt semnele ei caracteristice.
4. Maleahi anunţă preocuparea lui Dumnezeu pentru cei care nu-L uită (Mal 3.15-18). „O carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, şi cinstesc Numele Lui”.
Cariera lui Maleahi se încheie într-o atmosferă de neglijenţă şi necinstire a Numelui lui Dumnezeu. Doar membrii unei „rămăşiţe” mai vorbesc unul cu altul şoptind încet: „Ştii că El vine?” „Da, ştiu!” Dumnezeu nu-i uită ne aceştia şi-i notează pentru binecuvântarea lor veşnică.
SCHIŢA CĂRŢII
I. PRIMUL APEL Mal 1 – 2
a. Grija părintească, Mal 1.1-5
b. Înşelăciunea, Mal 1.6-14
c. Necredincioşia, Mal 2.1-9
d. Căsătorii nepermise, Mal 2.10-12
e. Divorţuri, Mal 2.13-16
f. Obrăznicie, Mal 2.17
II. AL DOILEA APEL Mal 3 – 4
a. Venirea Solului Domnului, Mal 3.1-6
b. Hope, Mal 3.7-12
c. Arogantă, Mal 3.13-15
d. „Rămăşiţa credincioasă”, Mal 3.16-18
e. Ziua Domnului, Mal 4.1-6